Dor de tine
Uneori, tristețea Naște versuri. Alteori, Formează caractere. Mă dor pustiirile De inima ta Părăsită și tristă De când m-ai alungat de lângă ea. Ce dur pare cerul Fără mângâierea atingerilor tale. Încât pare că luna A învățat să se învăluie În mantia propriilor eclipse. Aseară,gerul pe care mi l-ai trimis, Mi-a făcut inima O barcă de hârtie. În dimineața când priveam Răsăritul adus de primăvara din tine, Mi-am dat seama că uneori, De când ai împietrit-o prin cuvinte seci, Până și ea nu-și urmează acela...